"lang" { "Language" "romanian" "Tokens" { "npc_dota_hero_antimage_bio" "Călugării din Turstarkuri au privit văile aspre aflate sub mănăstirea lor de pe munte, pe măsură ce val după val de invadatori au măturat regatele de sub ei. Ascetici și pragmatici, călugării au rămas deasupra conflictelor cotidiene în izolata lor mănăstire astrală, înfășurați în mediație ce nu cunoaștea zei sau elemente de magie. Apoi a venit Legiunea Zeului Mort, luptători cu scopul sinistru de a înlocui toate credințele locale cu nihilismul otrăvitor al Zeului Neviu al lor. De pe pământuri care nu cunoscuseră decât sângele și lupta timp de o mie de ani, au smuls sufletele și oasele a nenumărate legiuni căzute și le-au asmuțit asupra Turstarkuri. Mănăstirea a rezistat de abia două săptămâni în fața asaltului, iar puținii călugări care s-au deranjat să iasă din meditația lor au crezut că invadatorii sunt doar viziuni demonice trimise pentru a îi distrage de la meditație. Au murit unde erau așezați, pe pernele lor de mătase. Doar un singur tânăr a supraviețuit--un pelerin care a venit ca ucenic, căutând înțelepciune, dar încă nu fusese admis în mănăstire. A privit îngrozit cum călugării cărora le-a servit ceai și urzici au fost măcelăriți, apoi înviați pentru a intra în rândurile preoțimii Zeului Mort. Cu nimic altceva înafară de câteva manuscrise dogmatice prețuite din Turstarkuri, s-a furișat spre relativa siguranță a altor pământuri, jurând nu doar să îi anihileze pe uzanții magiei Zeului Mort--ci să pună capăt magiei în întregime. " "npc_dota_hero_queenofpain_bio" "Regele Ecclesiant din Elze are o dorință arzătoare pentru durere--durere interzisă. Într-o ipostază mai puțin proeminantă politic, astfel de dorințe pot fi considerate imprudente, dar pentru un rege ca el, să satisfacă astfel de dorințe ar fi pus în pericol chiar Tronul Divin. Astfel acesta s-a întors în temnița sa plină de demonologi, promițând libertate oricui ar putea invoca un succubus și să o lege de sine, slujindu-l. Creatura care a fost chemată, Akasha fiind numele ei, i-a aratat atâtea torturi, regele numind-o asftel Secret Queen și a început astfel să își piardă tot timpul suportând torturile ei--eventual lăsând baltă toate responsabilitațile în favoarea obținerii plăcerii din durerea pe care doar ea o putea produce. Queen of Pain putea să-l aducă aproape de moarte, dar aceasta era legată de rune, neavând voie să-l omoare. Nebăgarea de seamă a regelui a provocat în final o răscoală. Acesta a fost târât din camera sa și aruncat din Tower of Invocations și în momentul morții sale, Queen of Pain a fost eliberată în lume, fără a fi servitoarea nimanui--liberă să-și folosească tortura pe cine voia de cuviință." "npc_dota_hero_lina_bio" "Rivalitatea dintre surorile vitrege Lina the Slayer și Rylai, sau Crystal Maiden, devenise legendară în zona temperată, unde cele două și-au petrecut tumultoasa copilărie. În timp ce mezina Crystal era sinceră și naivă, ca orice copil de vârsta ei, Lina se afla mereu în avantaj, căci firea ei vulcanică era temperată prin inteligență și chibzuință. Depășiți de personalitățile total opuse ale celor două fiice, părinții lor au fost nevoiți să se mute dintr-o casă în alta de 6 ori - una dintre locuințe a fost distrusă de foc și o alta de ger. Nicicum viața lor nu era mai ușoară. Într-un final, părinții și-au dat seama că cea mai bună soluție este separarea celor două fiice. Lina, fata cea mare, a fost trimisă în sud, în dogoritorul Deșert Misrule, ca să crească în casa unei mătuși răbdătoare. Climatul acela i-a fost prielnic, iar sosirea ei în Deșertul Misrule a făcut o impresie bună în rândurile localnicilor moleșiți. Cel puțin un pețitor a plecat cu degetele fripte sau cu sprâncenele arse. Lina le-a retezat avansurile în propriul ei stil. Ea este mândră și încrezătoare și nimic nu-i poate domoli înflăcărarea." "npc_dota_hero_mirana_bio" "Născută într-o familie regală, o prințesă de sânge ce urmează să fie pe Tronul Solar, Mirana a cedat cu bună voință orice drept asupra pământului plictisitor sau titluri când s-a dedicat complet în serviciul lui Selemene, Zeița Lunii. Cunoscută de atunci ca și Princess of the Moon, Mirana stă la pândă în Pădurile Nightsilver căutând pe oricine dorește să braconeze lotusul sacru luminos din lacurile păstrătoare ale Zeiței. Călărind pe animalul său felin imens, ea este pregătită, mândră și neînfricată, în ritm cu fazele lunii și rotirea constilațiilor mai mari. Arcul ei, încrustat cu fragmente ascuțite de minereu lunar, extrage din puterea lunii pentru a-și pregăti săgețile de lumină." "npc_dota_hero_furion_bio" "Când Verodicia, Zeița Pădurii, a terminat umplerea spațiilor verzi, plantarea spiritul încolăcit în sămânță, aducerea apelor îngemănate din adâncurile pietrelor, facerea soarelui să-și jure întreaga atenție asupra lucrurilor crescânde, ea și-a dat seama că timpul ei și-a atins limita, și ca una dintre frunzele a căror soartă este imprimată în sămânță, ea ar cădea fără să vadă fructele visului ei. A îndurerat-o să-și lase lumea lipsindă, pentru vlăstarii care nici nu au crăpat solul--și ar fi fost fragezi și vulnerabili în fața oricărui rău. Ea a găsit în punguța sa cu semințe o ultimă sămânță pe care a uitat s-o cultiveze. Ea a rostit un singur cuvânt semiței și a înghițit-o în timp ce a căzut. Corpul ei vast s-a descompus în timpul iernii lungi, devenind humus care va hrăni sămânța primăvara. Și din dimineața echinopțiului de primăvară, înainte ca toată pădurea să înceapă să se trezească, ultima sămânță s-a maturat și a crăpat. Din ea a ieșit Nature's Prophet, Nature's Prophet, înfrunzit, înțelept și puternic, posedând puterea lui Verodicia de a vedea unde e nevoie de acesta mai mult în apărarea spațiilor verzi--și oricine care poate să fie destul de norocos să-i spună aliat." "npc_dota_hero_windrunner_bio" "Pădurile vestice își apără temeinic secretele. Unul dintre acestea este Lyralei, maestrul arcaș al pădurii și fina preferată a Vântului. Cunoscută acum ca Windranger, familia lui Lyralei a fost ucisă în timpul unei furtuni, chiar în noaptea nașterii copilei -- o vijelie a măturat casa părintească și toate lucrurile s-au împrăștiat care-ncotro, luate de vânt. Doar micuța abia născută a supraviețuit în tot acel câmp al morții și-al distrugerii. În liniștea asurzitoare așternută după furtună, Vântul a auzit strigătele bebelușului aflat în iarbă. Ce norocoasă! I-a fost milă de copilă, a ridicat-o pe aripile sale până la cer și a purtat-o într-un sat vecin, unde a lăsat-o în pragul unei case. În anii care au urmat, Vântul i-a fost mereu aproape - o vizita ocazional, privind-o de la distanță în timp ce ea își îmbunătățea abilitățile. Acum, după mulți ani de antrenament, săgețile lui Windranger sunt trase direct la țintă, iar viteza ei de mișcare este orbitoare, de parcă Vântul ar arunca-o dindărăt. Ea își nimicește dușmanii cu o ploaie de săgeți. Aproape că a ajuns o forță a naturii." "npc_dota_hero_lion_bio" "Odinioară maestru incontestabil al artei vrăjitoriei și membru al ordinului Demon Witch, Lion și-a câștigat faima printre semeni luptând de partea luminii și dreptății. Dar lingușirea corupe... Având puteri depășite numai de ambiția sa, vrăjitorul a fost sedus de un demon și transformat în necurat - și-a vândut sufletul pentru glorie. După o serie de crime oribile, care i-au întinat sufletul, vrăjitorul convertit a fost abandonat. Demonul l-a trădat, încheiind gheșefturi mai bune cu inamicii săi. Furia lui Lion a fost fără margini - l-a urmărit pe demon până în măruntaiele iadului și l-a măcelărit, rupându-i fiecare membru și luând, ca amintire, unul dintre brațe. Dar toate aveau să aibă un preț. Lion a rămas transfigurat după luptă, trupul său fiind transformat în ceva de nerecunoscut. S-a ridicat din iad ca încarnare a furiei, ucigându-i chiar și pe aceia care-i spuneau odinioară \"maestru\" și aducând prăpăd peste tot în calea lui, în locurile unde cândva era cel mai respectat vrăjitor. A rămas singurul supraviețuitor al tradiției Demon Witch, iar cei care se autodenumesc acoliți sau studenți vor fi în curând ușurați de mana și purtați spre alte locuri, de cele mai slabe rafale de vânt." "npc_dota_hero_vengefulspirit_bio" "Chiar și cel mai mulțumit Skywrath este o creatură cu un temperament neplăcut, unul care tinde să-și caute răzbunarea chiar și pentru cea mai nesemnificativă insultă. Dar Vengeful Spirit este esența răzbunării. Cândva, era o membră mândră și feroce a neamului ei. Shendelzare era prima în linia de succesiune pentru tronul Cuibului Spectral, asta până când trădarea surorii sale a privat-o de dreptul ei din naștere. Prinsă în plasa unui asasin, Shendelzare s-a eliberat, dar în acel moment și-a pierdut aripile, iar ciuntă și-n deplină umilință a fost nevoită să o ia la pas. Cu aripile rupte, știa că nu va fi acceptată niciodată de Skywrath drept conducătoare și că sora ei va fi de neatins, aceasta aflându-se în cel mai înalt punct al Cuibului, o locație inaccesibilă nezburătorilor. Nedorind să fie o schiloadă lipsită de aripi și dorindu-și răzbunarea mai mult decât puterea ce i se cuvenea de drept, prințesa trădată a căzut la o înțelegere cu zeița Scree'Auk: aceasta a renunțat la trupul ei distrus în schimbul unei forme veșnice de energie spirituală, capabilă să cauzeze pierzanie în lumea materială. Chiar dacă va rămâne nezburătoare pentru eternitate, aceasta se va putea răzbuna." "npc_dota_hero_witch_doctor_bio" "O siluetă slăbănoagă, dar fibroasă, cu membre și trăsături inegale, înaintează cu un mers bizar pe câmpul de luptă în căutarea acelui punct slab unde talentele sale pot face cel mai mult bine și cel mai mult rău. Fie că-i ruptă din încheieturi sau pur și simplu malformată, acestei creaturi nu i se poate nega puterea. Un toiag lung lovește pământul, în timp ce Zharvakko, Witch Doctorul, avansează cu arsenalul său de amulete, blesteme și vrăji. Este un trup care a acaparat cunoștințe magice - pe care le-a învățat și perfecționat pe parcursul mai multor vieți duse în ținuturile muntoase de pe insula Arktura. Ele îi sunt acum folositoare - le utilizează cu precizie împotriva inamicilor săi. Zharvakko poate fi prietenul tău cel mai bun sau cel mai oribil dușman--vindecând aliații și nenorocindu-i pe toți cei care i se opun." "npc_dota_hero_leshrac_bio" "Leshrac, Tormented Soul, este o entitate ruptă din inima naturii, o ființă liminală care există parțial într-o dimenisune, parțial în alta. Inteligența sa copleșitoare îl face să nu poată ignora niciun moment oroarea agonizantă din inima întregii creații. Un mare filozof a văzut odată adevărata însemnătate a existenței și a explorat adâncimile naturii împreună cu bântuitele Chronoptic Crystals și a fost schimbat pentru totdeauna de misterele hidoase care i-au fost dezvăluite. Cele mai întunecate adâncuri ale cunoștiințelor sale sunt luminate acum numai de strălucirea capricioasă a aroganței lui. Precum alte personaje ale naturii, și el este complet legat de natură. Dar în cazul lui Leshrac, natura este sinistră și infectă. El vede adevărul malefic al realității și nu are nevoie de cei care cred că Universul rezervă o răsplată specială pentru ființele cu bunăvoință." "npc_dota_hero_juggernaut_bio" "Nimeni nu a văzut vreodată fața ascunsă de sub masca lui Yurnero, Juggernautul. Există doar o speculație faptul că are una. Pentru sfidarea unui lord corupt, Yurnero a fost exilat de pe străvechea Insulă a Măștilor--o pedeapsă ce i-a salvat viața. Insula a dispărut cu puțin timp după sub valuri într-o noapte de magie răzbunătoare. El singur rămâne să continue lunga tradiție Juggernaut a Insulei, una de ritual și joc de spadă. Ultimul practicant al artei, încrederea și curajul lui Yurnero sunt rezultatul antrenamentului neîncetat; jocul său de spadă inventiv dovedește faptul că el nu s-a oprit niciodată din a se provoca pe sine însuși. Totuși, motivele sale sunt la fel de greu de citit ca și expresia sa. Pentru un erou ce a pierdut totul de două ori, el luptă ca și cum victoria este o concluzie neatinsă." "npc_dota_hero_pudge_bio" "Pe Câmpurile Carnajului Nesfârșit, departe în sudul Quoidge, o figură corpolentă muncește neîncetat prin noapte--dezmembrând, eviscerând, adunând membrele și măruntaiele celor căzuți astfel încât câmpul de bătălie să fie curat până la răsărit. În tărâmul său blestemat, nimic nu poate să se descompună sau să putrezească; niciun cadavru nu se poate întoarce vreodată în pămânrul de unde a venit, nu contează cât de adânc sapi mormântul. Plin de stoluri de păsări sacrofage care au nevoie de acesta să le taie carnea în bucăți mici, Pudge, Butcherul, își îmbunătățește abilitățile cu lame ce devin mai ascuțite cu cât le folosește mai mult. Fâs, fâs, pleosc. Carnea cade de pe os; tendoane și ligamente se despart ca hârtia udă. Și în timp ce acesta a avut mereu o preferință pentru măcelărie, peste ani, Pudge a evoluat un gust pentru produsele secundare ale acestuia de asemenea. Începând cu bucată de mușchi aici, o gură de sânge acolo...înainte ca după să-și arunce fălcile adânc în trunchiurile cele mai dure, precum un câine ce ronțăie cârpe. Chiar și cei care nu se tem de Spintecător, se tem de Butcher." "npc_dota_hero_bane_bio" "Când zeii au coșmaruri, Bane Elemental este cel care le provoacă. Numit și Atropos, Bane s-a născut din terorile din miez de noapte ale zeiței Nyctasha. O forță terifiantă prea greu de ținut în adormire, el a ieșit din somnul Nyctashei, s-a hrănit cu nemurirea ei și și-a luat forma vaporoasă din sângele ei tuciuriu. El este esența fricii însăși. Muritorii care îi aud vocea aud, de fapt, cele mai adânci secrete ale lor șoptite la ureche. El profită de frica ascunsă în inima fiecărui Erou. Veghea nu îi protejează de sângele negru, ca de smoală, al lui Bane, care curge necontenit și-i ține pe dușmani prinși în coșmaruri. În prezența lui Bane, fiecare Erou își aduce aminte să se teamă de întuneric." "npc_dota_hero_sand_king_bio" "Nisipurile din Scintillant Waste sunt vii și conștiente--tot deșertul vast vorbește cu sine însuși, cugetând gânduri care pot fi concepute doar de așa o imensitate. Dar când are nevoie să găsească o formă pentru a comunica cu cei cu viziune mai limitată, eliberează un fragment din sine, și umple o carapace din armură magică, creată de către vicleanul Djinn din Qaldin. Această identitate esențială își spune Crixalis, însemnând 'Suflet al Nisipului,' dar alții o cunosc ca și Sand King. Sand King ia forma unei arahnide uriașe, inspirată de locuitorii mici, dar ubicvitari ai Scintillant Waste; iar asta este într-adevăr o expresie exterioară a naturii sale feroce. Gardian, luptător, ambasador--Sand King este toate acestea, inseparabil de deșertul nesfârșit ce i-a dat viață." "npc_dota_hero_nevermore_bio" "Se spune că Nevermore the Shadow Fiend are sufletul unui poet și, de fapt, are mii de suflete. De-a lungul anilor, el a pretins sufletele poeților, preoților, împăraților, cerșetorilor, sclavilor, filozofilor, criminalilor și (firește) ale eroilor; niciun tip de suflet nu îi scapă. Nu se știe ce face cu ele. Nimeni nu a pătruns vreodată în Abisul din care Nevermore se întinde ca un pește prădător de printre roci astrale. Le devorează una după alta? Le încalecă prin încăperile templelor înspăimântătoare sau le va ține închise într-o mare de suflete? Este el doar o simplă marionetă împinsă prin fisura dimensională de un păpușar demonic? Atât de netrebnică și de intensă este aura lui întunecată încât nicio minte rațională nu o poate străpunge. Desigur, dacă îți dorești cu adevărat să știi unde se duc sufletele furate, există o singură cale de a afla: adaugă-ți sufletul la colecția lui Nevermore. Sau doar asteaptă-l." "npc_dota_hero_sven_bio" "Sven este fiul bastard născut dintr-un Cavaler de Veghe și Pallid Meranth. A crescut în Ruinele Malului Întunecat, până când tatăl său a fost executat pentru încălcarea Codexului de Veghe, iar mama sa izgonită de către rasa sălbatică din care provenea; astfel Sven a învățat că onoarea nu se regăsește într-o ordine socială, ci doar în propria persoană. După ce a îngrijit-o pe mama sa aflată pe patul de moarte, Sven și-a oferit serviciile, ca novice, ordinului Cavalerilor de Veghe, fără a-și divulga însă adevărata identitate. Timp de 13 ani a studiat la școala tatălui său, urmând regulile acelea stricte și învățând că propria sa existență este... o rușine. Apoi, în ziua care ar fi trebuit să își depună jurământul, a înșfăcat Lama Proscrisă, a sfărâmat Casca Sacră și a ars Codexul în Flacăra Sfântă. A părăsit Cetatea de Veghe pentru todeauna, urmându-și propriul cod... până la ultima rună strictă. A rămas tot cavaler, dar altfel... un cavaler proscris. Acum este propriul lui stăpân." "npc_dota_hero_phantom_assassin_bio" "Printr-un proces de clarviziune, copiii sunt aleși să fie crescuți de Surorile Vălului, un ordin ce consideră asasinarea ca o parte sacră a ordinii naturale. Surorile identifică țintele prin meditație și enunțări ale oracolelor. Nu acceptă contracte și par să nu urmărească ținte pentru scopuri politice sau de mercenari. Crimele lor nu sunt în legătura cu programe prestabilite și pot părea a fi complet la întâmplare: O figură de mare putere nu are șanse mai mari de a fi eliminat decât un țăran sau un săpător de fântâni. Orice tipar ar urma uciderile, este cunoscut doar lor. Ele își tratează victimele ca pe sacrificii și moartea la mână lor e considerată o onoare. Crescute fără nicio identitate înafară de cea a ordinului, oricare Phantom Assasin poate lua locul alteia; numărul lor nu este cunoscut. Poate sunt multe, poate sunt puține. Nimic nu se știe despre ce zace sub Vălul Fantomă. Doar că aceasta, din când în când, când nimeni nu e destul de aproape să audă, se știe că își agită vălul cu șoapte interzise ale numelui său: Mortred." "npc_dota_hero_skeleton_king_bio" "Ani de-a rândul - nimeni nu știe câți să fi fost - Regele Ostarion a clădit un regat din rămășițele dușmanilor săi. A fost o misiune inutilă și obsesivă, regele încercând să ridice o monarhie menită să dureze o eternitate. El credea că, atâta vreme cât se înconjura de turnuri de apărare, transformându-și palatul într-o fortăreață, moartea nu avea să îl atingă vreodată. Într-un sfârșit, a aflat că totul a fost o amăgire... propriile sale oase puteau să piară. Profund neîncrezător în carnea care-i acoperea scheletul, regele a căutat în permanență secretul veșniciei, extinzându-și regatul și, în cele din urmă, începând să învețe tainele Wraith-ului, o formă de energie spirituală pură pe care unele suflete întunecate o lepădau la moarte. Spera în secret că o infuzie de Wraith Essence îl va ajuta să-și făurească un trup atât de luminos și de veșnic precum era egoul său. În momentul solstițiului milenar - cunoscut sub numele de Wraith-Night, regele a început un ritual de transformare, convingându-și supușii să-i adune suficient de multe suflete pentru a-și hrăni ambiția de a deveni nemuritor. Nimeni nu a știut câți dintre campionii lui au murit în acea noapte pentru că un singur supraviețuitor conta cu adevărat - Wraith King, care în următoarea dimineață s-a ridicat odată cu Soarele. Acum, rareori, regele se mai așează pe tronul său grandios - în schimb, pășește prin lume cu sabia scoasă din teacă, cerând loialitate până la moarte și după." "npc_dota_hero_morphling_bio" "Cometa a circulat timp de eoni întunecați. Ținută sub jugul unui soare îndepărtat, legată prin atracția implacabilă a gravitației, bila masivă de gheață a circulat bezmetic prin întunericul dintre lumi, s-a transformat ciudat din cauza călătoriei sale întunecate. În ajunul străvechiului Război al Vloy, ea a străpuns cerul și a aprins o cărare strălucitoare în noapte - un semn pe care ambele armate l-au interpretat ca pe un rău augur. Bila înghețată s-a topit într-o explozie puternică, în timp ce dedesubt două forțe s-au legat în luptă de-a lungul malurilor unui râu îngust. Eliberat astfel din staza sa înghețată, Morphling s-a născut în conflict, un puternic spirit al naturii, care este unul cu mareelele oceanului, capricios și violent. A intrat în bătălie, luând instinctiv forma primului general care a îndrăznit să se avânte pe apă - iar apoi l-a ucis. Pe măsură ce războinicii caraghioși se ciocneau între ei, Morphling își schimba forma constant în timpul bătăliei, absorbind instant rolurile acestor noi și ciudate creaturi - acum un pedestraș, acum un arcaș, acum un cavaler - până când, în momentul în care și ultimul soldat a căzut, Morphling jucase deja fiecare rol. Sfârșitul bătăliei a fost începutul lui." "npc_dota_hero_bloodseeker_bio" "Strygwyr, Bloodseekerul, este un vânător consacrat prin ritualuri, Dulăul Gemenilor Jupuiți, trimis din vârfurile ascunse ale ceații din Xhacatocatl în căutarea sângelui. Cei Jupuiți cer cantități oceanice de sânge pentru a fi sătui și fericiți, și ar fi secătuit curând imperiul lor de pe munte de populație dacă mai marii preoți ai platourilor înalte nu îi satisfăceau. Astfel, Strygwyr a fost trimis în căutarea măcelului. Energia vitală a oricărui sânge pe care-l face să curgă, se duce imediat la Gemeni prin însemnările sacre de pe armele și armura sa. Peste ani, a reușit să întrupeze puterea unui dulău vicios; în luptă e feroce ca un șacal. Sub masca lui Bloodseeker, în graba potolirii setei după sânge, se spune că poți să vezi uneori trăsăturile Celor Jupuiți care îl posedă direct pe Dulăul lor." "npc_dota_hero_axe_bio" "Ca luptător al Armatei Ceții Roșii, Mogul Khan a pus ochii pe rangul de General al Ceții Roșii. Luptă după luptă și-a dovedit valoarea prin fapte însângerate. Avansarea sa prin ranguri a fost ajutată de faptul că nu a ezitat niciodată să decapiteze un superior. Prin Campania de șapte ani a Celor O Mie de Lacuri, el s-a deosebit în carnagiul glorios, steaua faimei sale strălucind din ce în ce mai puternic, în timp ce numărul camarazilor de arme scădea constant. În noaptea victoriei supreme, Axe s-a declarat noul General al Ceții Roșii, și a luat titlul suprem de 'Axe'. Dar trupele sale erau acum zero. Desigur, mulți au murit în luptă, dar majoritatea au murit în fața lamei lui Axe. Nu mai trebuie menționat că majoritatea soldaților acum evită conducerea sa. Dar acest lucru nu contează câtuși de puțin pentru Axe, care știe că o armată dintr-un singur om e pe departe cea mai bună." "npc_dota_hero_razor_bio" "Printre forțele emblematice ce populează Underscape, Razor the Lightning Revenant este printre cele mai de temut. Cu biciul său de fulger, el patrulează Labirintul Îngust, acea rețea înșelătoare de pasaje prin care sunt sortate sufletele în funcție de inteligența, viclenia și insistența lor înnăscute. Plutind deasupra Labirintului, Razor privește în jos la sufletele nedumerite și le administrează șocuri electrice care atât pedepsesc cât și grăbesc sufletele pe măsură ce își decid destinul, îndreptându-se spre ieșiri luminoase sau spre hăuri întunecate nesfârșite. Razor este întruchiparea eternă a unei puteri dominatoare, abstract și degajat în aplicarea puterii. Totuși, el are un aer distins ce sugerează că își derivă o plăcere sardonică din munca sa." "npc_dota_hero_storm_spirit_bio" "Storm Spirit este la propriu o forță a naturii, forța sălbatică a vântului și vremii, cuprinse în formă umană. Și ce mai formă zgomotoasă, jovială și nestăpânită este! La fel de veselă ca un unchi preferat, injectează fiecare scenă cu energie crepitantă. Dar nu a fost todeauna așa, iar în creația sa a avut loc o tragedie. Acum multe generații, pe câmpiile de dincolo de Wailing Mountains, un neam bun murea în secetă și foamete. Un elemntalist simplu, pe nume Thunderkeg, a folosit o vrajă interzisă pentru a invoca spiritul furtunii, cerând ploaie. Înfuriat de îngâmfarea acestui muritor, Furtuna Celestial cunoscută ca Raijin, a distrus tărâmul, pustiindu-l cu vânturi și inundații. Thunderkeg nu putea face față lui Celestial, asta până când a invocat o vrajă sinucigașă care le-a contopit destinele într-unul singur: a capturat-o pe Celestial în cușca propriului corp. Prinși împreună, umorul bun și fără măsură a lui Thunderkeg s-a contopit cu energia nebună a lui Raijin, creându-l pe jovialul Raijin Thunderkeg, un Celestial care umblă prin lume în formă fizică. " "npc_dota_hero_crystal_maiden_bio" "Născută într-un tărâm temperat, crescută alături de focoasa sa soră mai mare, Lina, Rylai the Crystal Maiden a descoperit în curând că afinitatea sa esențială înnăscută pentru gheață crea probleme celor din jurul său. Izvoarele și râurile de munte înghețau în câteva momente dacă se oprea lângă ele pentru odihnă; holdele coapte erau mușcate de îngheț și grădinile roditoare de fructe se transformau în labirinturi de gheață ce se prăbușeau, stricate. Când părinții lor exasperați au expediat-o pe Lina la ecuator, Rylai s-a văzut alungată pe tărâmul nordic rece al Icewrack, unde a fost primită de un Vrăjitor de Gheață, care își cioplise o sihăstrie pe coroana Glaciarului Blueheart. După studiu îndelungat, vrăjitorul a declarat-o pregătită pentru a practica singură și a lăsat-o să îi ia locul, coborând în glaciar pentru a hiberna timp de o mie de ani. De atunci, stăpânirea ei asupra Artelor Înghețate s-a adâncit și abilitățile sale sunt acum de neegalat." "npc_dota_hero_warlock_bio" "Ca și Custode Șef și Director la Achiziții al Arhivelor Ancestrale ale Academiei Ultimyr, Demnok Lannik era neobosit în căutarea volumelor pierdute, rare și interzise. Niciun templu blestemat nu era atât de neprimitor, nicio potecă dintr-o cavernă nu era atât de înșelătoare încât grijile față de propria sa supraviețuire să îl convingă să nu intre dacă zvonurile spuneau că vreo bucată de învățătură primordială mai supraviețuia în adâncuri. Dar, investigațiile sale au atras mânia entităților protectoare încât a fost în sfârșit nevoit să deprindă artele magiei. S-a dedicat învățării vrăjitoriei cu aceeași obsesie temeinică ce a marcat căutările sale de rarități, devenind cel mai puternic vrăjitor al Academiei în mai puțin timp decât e necesar pentru majoritatea practicanților să își completeze cursurile de licență. Ulterior i-a venit un gând și a făcut un baston din Dreadwood și a invocat în el un spirit captiv din Iadurile Externe. Și anticipând ziua când va fi descoperit fiecare carte de vrăji pierdută, a început să scrie propria sa Carte Neagră a Magiei. Cu siguranță va fi plină de învățăminte." "npc_dota_hero_zuus_bio" "Lordul Raiului, tatăl zeilor, Zeus se comportă cu toți Eroii de parcă ar fi copii lui nebunatici și rebeli. După ce a fost prins de nenumărate ori în mijlocul întâlnirilor cu femei muritoare nenumărate, soția sa divină i-a dat în sfârșit un ultimatum: 'Dacă iubești muritorii atât de mult, du-te să devii unul. Dacă te dovedești credincios, atunci întoarce-te la mine drept soțul meu nemuritor. Altfel mergi și mori printre creaturile tale.' Zeus i-a găsit logica (și magia ei) necontestabile, și a fost de acord cu planul ei. El s-a comportat cel mai bine de atunci, și oarecum mai dornic de imortalitate decât de muritori. Dar pentru a se dovedi demn de soția sa eternă, el trebuie să continue urmărirea victoriei pe câmpul de luptă." "npc_dota_hero_tiny_bio" "Tiny s-a născut ca o bucată de stâncă, originile sale fiind un mister asupra căruia se speculează constant. Acum el este un Stone Giant, dar ce obișnuia să fie? O bucățică ruptă din călcâiul unui Golem? Un ciob de piatră măturat din atelierul unui sculptor de gargui? Un fragment din Oracular Visage al lui Garthos? O curiozitate puternică a pus stăpânire pe Tiny și ea este cea care-l mână neobosit prin lumea aceasta, în căutarea originilor sale, a familiei și poporului său. Pe măsură ce cutreieră, el se mărește și capătă greutate; în mod paradoxal, forțele care sapă în rocile obișnuite, erodându-le, lui îi oferă grandoare." "npc_dota_hero_puck_bio" "La prima vedere, Puck pare să fie un personaj pueril și răutăcios, dar dincolo de aparențe, Puck are o cu totul altă personalitate. Sub forma juvenilă a unui Faerie Dragon, o creatură care trăiește de eoni, Puck trece peste milenii cu aparența sa de copil. E drept că din punct de vedere tehnic Puck este un copil, dar ea va continua să fie astfel până ce orașele de astăzi vor dispărea în neant. Motivația ei este un mister și ceea ce pare o joacă poate ascunde de fapt o intenție ascunsă. Afecțiunea sa infinită pentru răutate reprezintă singurul indicator al adevăratei naturi a lui Puck." "npc_dota_hero_tidehunter_bio" "Tidehunter cunoscut ca și Leviathan a fost cândva campionul Insulelor Scufundate, dar motivele sale sunt la fel de misterioase ca cele ale poporului său. Toți știm importanța culoarelor de navigație ale Drylanders, acum imperiile se pot ridica sau decădea în funcție de cine controlează deschiderea la apă. Mai puțin cunoscute sunt rutele submarine, și cum triburile contradictorii ale Disaporei Meranthic și-au înlăturat locuitorii prin lupte subacvatice nesfârșite. În tratatele fragile dintre Mer și Men, putem avea o idee vagă despre mărimea imperiilor scufundate, dar politicile lor par să fie complexe și opace. S-ar părea că Leviathan s-a plictisit de aceste certuri jalnice, și a plecat de unul singur loial numai zeului său abisal, Maelrawn Tentacularul. El pândește apele mici în căutarea bărbaților sau meranth care se abat în calea sa, și cu o ură specială pentru Admiral Kunkka, care i-a fost de mult timp inamicul cel mai înverșunat pentru motive pierdute în cele mai adânci șanțuri ale mării." "npc_dota_hero_riki_bio" "Riki s-a născut copilul mijlociu al unei mari dinastii din Tahlin. Cu un frate mai mare pregătit pentru tron și un frate mai mic răsfățat și susținut, Riki, micuțul fiu mijlociu, părea să se fi născut pentru arta invizibilității. Era o artă pe care el o cultiva și una care în cele din urmă i-a salvat viața în noaptea când poporul său a fost trădat și familia sa a fost măcelărită. Din toată linia regală, numai el a scăpat-mic și agil, de neluat în seamă, folosind fumul ca acoperire. Și-a croit drum înafara pământurilor regale, folosindu-se de avantajul surprizei, în liniște tăind gâtul unui războinic inamic după altul. Acum eliberat de responsabilitățile regale, Riki își folosește talentele în slujba unei noi meserii: Stealth Assasin. Își reduce la tăcere inamicii, ascuțindu-și abilitățile, sperând ca într-o zi să se răzbune pe cei care i-au ucis familia și i-au răpit dreptul din naștere." "npc_dota_hero_tinker_bio" "Rasa mai mică a lui Boush, Tinkerul, este cunoscută pentru inteligență, viclenie, și relația înțepată cu magia. Pentru mândria lor, ei supraviețuiesc de pe seama inteligenței lor, și folosesc numai acele puteri ale naturii care pot fi deblocate prin metodologii raționale. Chiar și această abținere a dus spre multe probleme, după cum atestă Boush. Cândva un investigator cheie al legii naturale, Boush, Tinkerul, a condus o investigație intelectuală vastă despre funcționarea naturii, fondând un laborator subteran în deșerturile ascunse de cețuri zvonite ale Podișului Violet. În timp ce disprețuiau vrăjitorii pentru pericolele pe care le aduc lumii, Boush și asociații săi Tinker au lucrat trufași să deschidă un portal spre un tărâm dincolo de înțelegere și au inaugurat unele coșmaruri ale lor. O ceață neagră se ridică din interiorul cavernos al Podișului Violet, învăluindu-l într-un întuneric permanent din care sunetele ororii se emană perpetuu. Boush a scăpat numai cu mintea și invențiile pe care le căra, singurul Tinker care să supraviețuiască Incidentului Podișului Violet." "npc_dota_hero_necrolyte_bio" "În timpul unei ciume groaznice, un călugăr obscur cu înclinații întunecate, un Rotund'jere, s-a găsit promovat la rangul de Cardinal prin moartea rapidă a superiorilor săi. În timp ce alții din ordin au plecat să ajutoreze pe bolnavi, noul cardinal rânduit s-a retras în Catedrala din Rumusque, plănuind să primească bunurile nobililor pe moarte, promițându-le recompense spirituale dacă îi dădeau domeniile terestre prin acte. În timp ce ciuma s-a domolit, rămânând numai în unele zone mai mici încăpățânate, comportamentul acestuia a intrat în atenția ordinului superior, care l-a găsit vinovat de erezie și l-au condamnat să servească într-o secție pentru ciumă, blestemat cu vrăji care îi asigurau o boală lentă și persistentă. Dar aceștia nu au considerat imunitatea sa naturală. Rotund'jere a prins boala, dar în loc de a muri, aceasta îi hrănea puterea, transformându-l într-un vrăjitor veritabil al ciumei, un Papă al Pestilenței. Proclamându-se Necrophos, el călătorește prin lume, împrăștiind ciuma oriunde se duce, și mărindu-și puterea teribilă cu fiecare sat pe care prezența sa pestilențială îl distruge." "npc_dota_hero_faceless_void_bio" "Darkterror, Faceless Voidul, este un vizitator din Claszureme, un tărâm din afara timpului. Rămâne un mister cum această ființa din altă dimensiune crede că lupta pentru Pietrele Răzbunării face să merite să intri în planul nostru fizic, dar aparent o decalare în echilibrul puterii în această lume are repercusiuni în dimensiuni adiacente. Timpul nu înseamnă nimic pentru Darkterror, cu excepția unui mod de a-și încurca inamicii și ajuta aliații săi. Vederea sa depărtată despre cosmos i-a oferit o calitate depărtată, disconectată, deși în luptă e capabil să facă lucrurile în mod personal." "npc_dota_hero_viper_bio" "Viper, entitatea malefică al unui vrăjitor sadic care l-a capturat și a sperat să-l domesticească, era curios de fericit pentru că scăpase din Nether Reaches, din măruntaiele Pământului unde nu pătrundea nimeni și unde nimic nu se schimba niciodată. În Nether Reaches, rasa lui Viper a trăit milioane de ani, înainte să fie amenințată de alunecările de teren care i-au izolat pe Netherdrake în caverne luminoase. Viper a avut nevoie de un timp pentru a se conforma dorințelor vrăjitorului, sperând ca acesta să-l învețe despre magia neagră. Dar curând și-a dat seama că puține vrăji sunt la fel de letale ca toxinele pe care le avea de la nașterea sa. Secretând un acid care a distrus rapid barele cuștii, Netherdrake a scăpat în libertate, a scuipat otravă în ochii bătrânului vrăjitor și a dat de veste lumii să știe că a apărut un maestru nou." "npc_dota_hero_bounty_hunter_bio" "Când cei vânați spun povești despre Gondar, Bounty Hunter, nimeni nu e sigur care sunt adevărate. Pe șoptite, se spune că a fost abandonat de mic, învățând meșteșugul urmăririi ca o metoda simplă de a supraviețui. Alții aud că a fost un orfan de război, luat în grijă de către marele Soruq Vânătorul pentru a învăța meșteșugul maestrului cu spada, pe măsură ce cutreierau pădurea întunecată în căutarea vânatului mare. Alții cred că a fost un copil amărât al străzii, crescut în breasla pungașilor și tâlharilor, antrenat în artele ascunzișului și a păcălirii. În jurul focurilor de tabără în provincia sălbatică, cei ce constituie prada sa povestesc zvonurile despre munca lui Gondar, devenind din ce în ce mai înfricoșați: se spune că el a fost ce i-a dat de urmă regelui tiran Goff, la ani de zile după ce regele nebun s-a ascuns, aducând capul acestuia și sceptrul său ca dovadă. Și că el a infiltrat taberele de rebeli din Highseat, aducându-l în cele din urmă pe legendarul tâlhar White Cape la judecată pentru crimele sale. Și că el a fost cel ce a pus capăt carierei lui Soruq Vânătorul, fiind condamnat ca un criminal după ce a ucis prețuitul dragon al Prințului. Poveștile despre incredibila îndemânare a lui Gondar continuă, fiecare ispravă îndrăzneață fiind și mai de necrezut decât cea din urmă, fiecare țintă, mai evazivă. Pentru prețul potrivit, cei vânați știu că oricine poate fi găsit. Pentru prețul potrivit, chiar și cei mai măreți pot da de frică în umbre." "npc_dota_hero_jakiro_bio" "Chiar și pentru bestiile magice, un dragon cu două capete este un ciudat. Părți egale de gheață și foc, viclenie și furie, creatura cunoscută drept Jakiro glisează deasupra terenurilor de luptă arse și înghețate, aducând prăpăd tuturor celor ce ar ridica armele împotriva sa. Cuiburile dragonilor Pyrexae conțin întotdeauna doi pui. Cunoscuți pentru hainia chiar din primele momente ale vieții, dragonii eclozați devreme ai acestei specii vor încerca să-și omoare frații cât timp sunt încă în cuib. Numai cei mai puternici supraviețuiesc. În acest fel puterea rasei Pyrexae este asigurată. Printr-un accident al naturii, ciudatul Jakiro a eclozat dintr-un singur ou, combinând într-un singur individ întregul spectru al abilităților găsit în diversele specii Pyrexae. Încătușați în armătura unui corp monstruos, puterea gheții și focului se combină, și acum niciun inamic nu este în siguranță." "npc_dota_hero_spectre_bio" "Așa cum niveluri înalte de energie caută să se stabilizeze la un nivel scăzut, așa și Spectre - cunoscut sub numele de Mercurial - este o ființă de energie intensă și violentă, care se simte în mod irezistibil atrasă de scene conflictuale petrecute în lumea fizică. În timp ce forma sa spectrală normală depășește granițele simțurilor, de fiecare dată când ea se manifestă fizic, este lovită de o pierdere a conștiinței de sine--dar nu intenționat. În încleștarea din luptă, identitatea sa se sparge, se reconfigurează și începe să conștientizeze. Înțelege că ea e Mercurial, Spectrul--și că toate Haunturile sale nu sunt decât copii ale adevăratului și unicului Spectre. Concentrarea vine de la lupta pentru supraviețuire; până în momentele finale ale victoriei sau înfrângerii, ea se ridică deasupra materiei și se regăsește din nou în postura de formă eternă." "npc_dota_hero_ancient_apparition_bio" "Kaldr, Ancient Apparition, este o imagine proiectată din afara timpului. El răsare din vidul rece, infinit, care precedă universul și îi așteaptă sfârșitul. Kaldr este, Kaldr a fost, Kaldr va fi...și tot ceea ce percepem, puternic cum ni se pare, este doar cel mai slab ecou apus al adevăratului,eternului Kaldr. Unii cred că în timp ce cosmosul îmbătrânește și se apropie de ultimele momente, strălucirea și puterea lui Kaldr se va intensifica--că Ancient Apparition va fi mai tânăr și mai puternic pe măsură să ce sfârșitul eternității se apropie. Încleștarea sa de gheață va opri toată materia în loc, imaginea sa aruncând o lumină prea teribilă pentru a fi privită. Nemaifiind un Apparition!" "npc_dota_hero_ursa_bio" "Ulfsaar Warrior este cel mai feroce membru al tribului ursin, protectiv cu pământul și neamul său. În timpul iernilor lungi, în timp ce mamele dorm și îngrijesc puii, masculii patrulează pământurile de deasupra ca niște apărători neobosiți, vigilenți, ai căilor lor antice. Auzind mici zvonuri dar din ce în ce mai dese despre un rău care se întinde, Ulfsaar s-a dus dincolo de granițele tărâmului său natal sălbatic, intenționând să găsească și să distrugă pericolul de la sursă, înainte să-i pună poporul în pericol. Acesta este o creatură mândră, cu un spirit luminos și puternic, foarte demn de încredere, un aliat și apărător devotat." "npc_dota_hero_spirit_breaker_bio" "Barathrum Spirit Breaker este o ființă domnească și foarte puternică, de o inteligență feroce și elementală ce a ales să treacă în lumea materială pentru a participa la evenimente ce aveau repercursiuni asupra lumii elementale, casa sa. În acest scop, a întruchipat o formă ce avea să îi fie de mare folos atât în lumea noastră, cât și în afara ei. Forma sa fizică ia naștere din puterile acestei lumi, combinând trăsături atât bovine, cât și simiene--coarne, copite și mâini--ca și embleme exteriorizate a calităților sale interioare de putere, viteză și viclenie. Poartă un inel în nas, ca și amintire că servește un maestru ascuns și că această lume în care lucrează este doar o umbră a celei reale." "npc_dota_hero_meepo_bio" "„Dacă e să mă-ntrebi pe mine, în viață e important pe cine cunoști și ce găsești. Atunci când îți petreci viața în Ruinele Riftshadow, până și să găsești ceva de mâncare e o provocare, așa că trebuie să mai uiți de reguli, să mai șterpelești din când în când, trebuie să-ți cunoști punctele forte. Acolo sunt fiare ce te pot omorî, așa că trebuie să faci cumva să le prinzi în capcană pe cele slabe și să te ferești de cele puternice. Partea bună ar fi că ruinele au o istorie, iar unii prețuiesc mult istoria. Înainte era un palat acolo, un palat unde făceau tot felul de ritualuri întunecate. Chestii nasoale. Dacă supraviețuiai unei astfel de ceremonii, spărgeau un cristal și îți desfăceau sufletul în bucăți. Însă aveau artă frumoasă! Sculpturi și chestii. Uite ce e: câteodată mai dai de o gravură veche. De o duci înapoi în oraș și o vinzi, ți-ai asigurat mâncarea pe câteva săptămâni. Dacă ai și puțin noroc, poate găsești un cristal Riftshadow. Fă-i reclamă și întreabă lumea dacă-l vrea. Tot timpul este cineva care cunoaște ceva moș nebun căruia îi trebuie așa ceva. Dacă n-ai noroc, vinde-l unui Magus când mai trece unul prin oraș. Lor le plac astea. Oricum, orice ai face, ai grijă când umbli cu cristalele alea. Nu ai vrea să îl activezi din greșeală. Chiar doare.”" "npc_dota_hero_visage_bio" "Cocoțate deasupra intrării în Labirintul Îngust sunt siluetele batjocoritoare ale garguilor, ce veghează veșnic. Fiare și păsări, oameni și monștrii, toate creaturile care mor și aleg să treacă dincolo vor ajunge, în cele din urmă, sub privirea lor. Pentru un spirit liber, decizia de a se aventura prin vălul morții este irevocabilă. Atunci când șansa se ivește, iar prin dibăcie sau măiestrie un suflet neliniștit își părăsește sentința, garguiul temut Visage, forma încătușată a spiritului nemuritor Necro’lic, este cel trimis pentru a-l aduce înapoi. Fără scrupule și eficient, fără a fi limitat de principiile oboselii și ale morții, Visage își vânează prada fără milă și fără a renunța, de bună voie distrugând pe oricine încearcă să-i ajute pe fugari. Cei ce nu respectă regulile vieții de dincolo nu se vor odihni niciodată, întrucât, deși este posibil ca cei morți să fie readuși la viață, este doar o problemă de timp până când Visage îi găsește și îi readuce la locul lor." "npc_dota_hero_keeper_of_the_light_bio" "Pe un cal palid călărește, această scânteie a sorilor nesfârșiți, acest Protector al Luminii. Cu mult timp în urmă Ezalor a evadat din nivelul fundamental de existență, separându-se de celelalte forțe antice de care era legat în marea armonie primordială. El este o putere ce a dobândit conștiință proprie la răsăritul universului, și acum călărește simultan în toate nivelurile de existență, cu un pas înaintea haosului ce îl pândește, purtându-și darul în vârful unui toiag strălucitor. Adevărul său maiestuous zace ascuns sub aparența exterioară a unui bătrân amărât care abia poate sta în șa. Însă, când e pus în fața provocării haosului, sau a forței întunericului, lumina lui primordială iese la iveală, și întreaga sa putere este dezvăluită, transformându-l din nou într-o forță demnă de luat în seamă." "npc_dota_hero_slark_bio" "Puțin este cunoscut de către locuitorii lumii uscate, Reciful Negru este o închisoare scufundată unde cei mai răi aparținând mării sunt trimiși pentru crime împotriva celor de-ai lor. Este un labirint de corali ascuțiți plin de slithereen criminali, Cei din Adâncuri perfizi, și specii de meranth sociopați. În acest labirint patrulat de țipari și apărat de anemone enorme, numai cei vicioși supraviețuiesc. Aruncat în Reciful Negru pentru crime neștiute, Slark și-a petrecut jumătate din viață fără neam sau blândețe, crezând pe nimeni, supraviețuind printr-o combinație de furișag și cruzime, păstrându-și gândurile și planurile pentru sine. Când infama Duzină a Recifului Negru a plănuit evadarea cu sfârșit tragic, și-au păstrat planul într-un secret perfect, ucigând pe oricine care ar fi pus cap la cap piesele--dar într-un mod sau altul, Slark a descoperit planul lor și și-a găsit un loc în acest plan. Zece din Duzină au fost omorâți în tentativa de evadare, iar doi au fost prinși, duși înapoi la Reciful Negru, apoi executați pentru distracția celorlalți deținuți. Dar Slark, cel de-al treisprezecelea membru neștiut, a folosit hărmălaia drept acoperire și a scăpat, fără să mai fie prins vreodată. Acum un rezident ascuns al lăstărișului de mangrove carnivore ce ocupă partea sudică a Shadeshore, Slark rămâne singurul care a evadat cu succes din Reciful Negru." "npc_dota_hero_medusa_bio" "Frumusețea este putere. Acest gând a mângâiat-o pe Medusa--cea mai tânără și mai frumoasă dintre cele trei frumoase surori Gorgon, născute dintr-o zeița a mării--pentru că ea era singura muritoare dintre cele trei surori. Gândul a mângâiat-o, până în ziua în care atacatori mascați au invadat tărâmul Gorgon și le-au răpit de acasă pe cele două surori nemuritoare, fără a fi impresionați de frumusețea sau de lacrimile lor. Unul dintre invadatori a prins-o și pe Medusa însă apoi a împins-o deoparte cu o privire dezgustată: 'Aceasta miroase a muritor. Nu avem niciun folos pentru ceea ce moare.' Umilită, înfuriată, Medusa a fugit la templul mamei ei și s-a aruncat în fața zeiței plângând, 'Mi-ai negat viața veșnică--prin urmare te implor, dă-mi putere! Putere pentru a-mi dedica restul vieții să-mi salvez surorile și să răzbun această nedreptate!' După o lungă cugetare, zeița a cedat cererii fiicei sale, lăsând-o pe Medusa să-și ofere frumusețea legendară pentru o față și o formă de o putere de îngrozit. Medusa nu a regretat această alegere niciun moment. A înțeles că puterea este singură frumusețe pe care merită să o ai--pentru că doar puterea poate schimba lumea." "npc_dota_hero_skywrath_mage_bio" "Deși ocupă o poziție importantă de mag în curtea regală a Cuibului Spectral, Dragonus duce o viață complicată. Încă de la naștere acesta a fost destinat să asigure protecția persoanei care se va afla la tronul Cuibarului Ghimpilor, însă acesta o urăște din tot sufletul pe regina actuală din Skywrath. Pe când era tânăr și nobil, Dragonus s-a împrietenit și apropiat de cea mai mare prințesă a Skywrath, Shendelzare, prima în ordinea de succesiune la tronul Cuibarului. O iubea necondiționat, însă pe parcurs ce acesta își continua studiile, atenția i-a fost distrasă de învățarea tainelor cabalistice pentru stăpânirea vrăjitoriei din Skywrath.

Orbit de preocupările lui cerești, acesta n-a observat semnele banale ale trădării din cadrul curții regale care ar fi complotat împotriva iubirii sale, Shendelzare, și a ratat șansa de a preveni o astfel de trădare. Atunci când coroana a fost zguduită de o lovitură de stat rapidă și violentă, acesta și-a întrerupt studiile și a descoperit că și-a pierdut cea mai dragă și mai veche prietenă. Cuibarul Ghimpilor aparținea acum surorii mai mici și nemiloase a Shendelzarei, iar Dragonus n-avea de ales. Magia unui Skywrath Mage deservește numai vița nobilă din Skywrath, așa că dacă ar încerca să se răzvrătească împotriva Cuibarului, ar rămâne fără puteri. Dragonus se agață de poziția sa, crezând că aceasta este singura lui speranță de a o readuce într-o zi pe adevărata lui iubire la tronul de drept. În tot acest timp, secretul său este cunoscut doar de zeița Scree'Auk, a cărei magie a transformat-o pe Shendelzare dintr-o creatură fizică infirmă într-o întruchipare a unei energii pure a răzbunării.

În timp ce visează să-și readucă regina iubită la tronul Cuibului Spectral, acesta visează cu mai multă îndârjire s-o readucă pe Shendelzare într-o formă fizică vindecată complet. Rolul dublu al acestuia în cadrul curții regale îl torturează, deoarece e un nobil și o creatură cu intenții bune, dar cea mai mare tortură a sa este simpla imaginare a urii pe care Vengeful Spirit o poartă în inimă pentru el." "npc_dota_hero_abyssal_underlord_bio" "Niciun mit și niciun cântec nu vorbesc de sosirea lui.

Adânc sub suprafața lumii șed minuni și orori nebănuite. Adânc și mai adânc, mai adânc de câmpurile de magmă și de rădăcinile vulcanilor adormiți, se află orașul de obsidian al Aziyog cu structurile sale cioplite în piatră și incomparabile care se întind într-o cavernă fără de capăt. Printre ziduri ca faguri de miere și umpluți cu oasele nenumărate ale sclavilor, se află hoarda abisală și Underlordul lor brutal, Vrogros.

Înarmat de către forjarii monstruoși ai neamului său și primind un antrenament crâncen în arta Dark Riftului, Vrogros poate chema flăcări și ură paralizantă în granița dintre lumi. El caută mereu să-și extindă tărâmul prin distrugerea sau subjugarea a tot ce întâlnește. Tărâmurile oferite de către lumea subterană sunt puține, însă, iar privirea sa se îndreaptă către suprafață. La ordinul său, primele valuri de invadatori demonici au mărșăluit deja prin portal, doar câteva legiuni care să testeze puterea națiunilor de la suprafață. Acum, în timp ce armata sa completă se pregătește pentru un șir de cuceriri fără de sfârșit, Vrogros calcă spre o lume iluminată de soare pentru a-și anunța domnia. Cei ce se vor înfrunta cu Underlord își vor pleca capetele și vor plăti dijme sau vor fi striviți pe loc." "npc_dota_hero_winter_wyvern_bio" "Precum mulți poeți mari, Auroth își dorește doar să aibă timp să scrie, dar viața lui Winter Wyvern e plină de întreruperi. Epopeile Eldwurms au o istorie lungă și colorată, dar unii se tem că înțelepții dragoni rămași nu mai sunt pe atât de prolifici ca pe vremuri, cu doar câteva rânduri adăugate Epopeei Eldwurm de la ultima epocă a măreției. Auroth se plânge: ”Uităm că viața înseamnă mai mult decât trimful și dominarea inamicului. Trebuie să ne trăim viața în căutarea expresiei creative.” Ea se îmbarcă în expediții de cercetare, colecționând cărți pentru inspirație. Dar toată această cercetare poate distrage atenția, iar ea petrece mai puțin timp scriind decât ar trebui. Deși știe că ar trebui să stea în bârlogul său, adăugând rânduri Epopeilor, ea se regăsește prinsă în lupte epice împotriva inamicilor puternici. Ea pradă castele, năvălește în biblioteci antice ... și dacă din întâmplare se acopere și de glorie între timp, își spune că este doar un efect secundar al cercetărilor sale. De fapt, pe când iscusința și puterea sa pe câmpul de luptă sunt legendare, munca sa de cărturar de până acum nu e tocmai demnă de laude literare. Dar ea nu e mulțumită să fie doar protagonistă în folclorul eroic. Ea vrea să îl și creeze." "npc_dota_hero_dark_willow_bio" "Copiii iubesc să spună povești despre aventurile fantastice ale zânelor... asta deoarece copiii nu știu că zânele sunt niște nenorocite demne de ură. Iar în lumea zânelor demne de ură, nu există vreun nume rostit cu mai mult dispreț decât Mireska Sunbreeze.

Născută dintr-un rege negustor al zânelor, Mireska a crescut în Revtel, o nație oribilă unde manipulările și omorurile erau la ordinea zilei. Dar chiar dacă ea era destul de pricepută la navigarea regulilor pentru etichetă, regulilor nescrise și ale ritualulilor sociale care i-au acaparat fiecare bucățică din viața sa, și-a dat seama că totul e cam plictisitor.

Astfel, ca orice copil rebel, Miresca a făcut ceea ce e normal: a ars moșia familiei și a plecat cu wispul ei de companie, Jex, pentru a trăi o viață de escroacă călătoare." "npc_dota_hero_pangolier_bio" "Bărbații și femeile care compun Nivan Gallants trăiesc o viață a luptelor cu săbii, a legănării de candelabre și a romanțelor scandaloase. În timp ce respectă credința lor conform căreia „O viață de aventură este singura viață care merită trăită”, realizările lui Donté Panlin reușesc în continuare să atragă atenția chiar și a celor mai hedoniști spadasini.

Nu există niciun monstru pe care nu-l va răpune. Nicio creatură pe care nu o va cuceri. Niciun tiran căruia să nu-i facă față. Și niciun nobil care să fie imun la gura sa aurită." } }